luni, 1 iunie 2009

"Amintirile unei fete cuminti"

O carte revelatoare asupra conceptiei mele despre morala. As putea spune ca este cauza imoralitatii mele, atata timp cat moralitatea reprezinta totalitatea insusirilor ce te ingradesc intr-un anumit tipar. A fost cartea care m-a facut sa inteleg ca inteligenta nu este strict legata de moralitate, ba mai mult nu au nici o legatura.

Personajul, insasi scriitoarea, ajunge sa-si piarda credinta si respectul fata de religia catolica in momentul in care o foarte draga prietena a ei, Zaza, moare, iar motivul, banuieste ea, ar fi fost lipsa de libertate si fortarea de catre parinti de a se implica in tot felul de acte caritabile ce ii rapeau timpul pe care aceasta si-ar fi dorit sa-l petreaca cu iubitul ei. Fiind o fire supusa si foarte ascultatoare, respectandu-si pana la extrema parintii si dorintele acestora, ascunde suferinta fata de neputinta de a-si impartasi dragostea cu iubitul ei, lucru care o determina pe autoare sa considere religia ca fiind distrugatoarea libertatii.

Inca din adolescenta,autoarea, isi da seama ca nu va putea trai avand statutul de sotie si mama si hotaraste, in ciuda reprosurilor tatalui sau, sa devina o scriitoare, o intelectuala. Studiaza si invata singura limba engelza si germana, urmeaza facultatea de filozofie, unde il cunoaste pe cel ce ii va fi tovaras de viata timp de cincizeci de ani.

Eu am fost invatata ca o fata cuminte se casatoreste virgina, sau se casatoreste cu defloratorul ei. Am fost invatata ca e o imensa prostie sa nu respecti aceste reguli. Aceasta carte m-a facut sa vad lucrurile clar, sa inteleg ca prostia e a celor ce au prejudecati, pentru ca acestia nu stiu si nu pot sa gandeasca singuri. Aceasta carte m-a ajutat sa ma dezinhib, sa vad frustrarile sexuale si efectul lor asupra apropiatilor. A fost momentul in care am ales cresterea intelectuala si nu cea morala pentru ca am inteles ca frustrarea sexuala dauneaza luciditatii si coerentei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu